A. ABILITĂȚI VERBALE
Abilități exersate: așezarea în ordine, folosirea cuvintelor, dezvoltarea vocabularului, creativitatea, abilități motrice fine.
A1 Fișa de lucru A1a: Ce nu se potrivește aici?
Încercuiește imaginea care nu se potrivește cu celelalte.
#A1 Finalizează povestea
Deprinderi exersate: Ordonarea, folosirea cuvintelor, construirea vocabularului, creativitatea
Materiale necesare:
1. Imagini a unei povești/istorioare foarte cunoscută sau orice altă imagine ușor de rescunoscut de către elevi și a cărei acțiune are o posibilă continuitate;
2. Trei obiecte, care, de obicei, nu se folosesc în același context sau împreună. De exemplu: o găleată, o roată și o samânță; un cui, o farfurie și o pătură . . .
3. O tablă sau o bucată de carton unde să poată fi publicate povestioarele.
Activitatea : Instructorul/Profesorul vine cu o imagine în fața copiilor/participanților și le cere să spună ceea ce văd în imaginea respectivă. Apoi instructorul le cere să găsească diferite acțiuni continue ale imaginii respective, precum și diferite finalități, oferind astfel fiecărui participant ocazia să creeze câte o povestioară.
Pentru ridicarea nivelului de dificultate se pot aduce cele trei obiecte diferite ca utilitate și se așează vizibil în fața tuturor.
Fiecare, care dorește, realizează câte o povestioară cu cele trei obiecte distincte. Se publică povestioara (cea mai comică sau cea mai ilustrativă din punct de vedere al împrejurimilor sau al varietății de cuvinte utilizate sau se publică cât mai multe povești –activitatea se poate repeta de fiecare data urmărind una din variantele enumerate anterior).
SAU
Participanții sunt lăsați să aleagă cea mai bună povestioară
Povestea/ poveștiile sunt păstrare pentru exercitiții de citire ulterioare.
Aici sunt binevenite fișele de lucru cu imagini secvențiale sau cu acțiuni secvențiale.
Fișa opțională: pune imaginile în ordinea acțiunilor.
A2 Poveste pentru rezolvarea de probleme
Elevii vor inventa o poveste pentru a o povesti sau pentru rezolvarea de probleme.
Resurse necesare:
· hârtie și creioane colorate
· o tablă, o bucată mare de hârtie pentru afișarea poveștii
Activitate:
Explicați fiecărui elev sau grup de elevi faptul că li se cere să creeze o poveste despre o situație critică, o problemă care trebuie rezolvată.
De exemplu, cineva stă pe o piatră în râu și îi alunecă piciorul în apă. Sau un alt copil trebuie să îngrijească pe surioara lui când o vede că se cațără în fântână.
Dacă sunt doar câțiva elevi în clasă, cere-le să alcătuiască fiecare propria poveste. O puteți desena și spune celorlați copii din clasă.
Dacă clasa de copii este mai mare, atunci puteți împărți elevii în grupe mici. Fiecare grup de elevi va alcătui o poveste și apoi o va desena.
E posibil să fie necesar să sugerați copiilor problemele care urmează a fi rezolvate sau puteți face brainstorming cu elevii, cerându-le să se gândească la mai multe situații critice.
Păstrați povestirile pentru viitoare exerciții de citire.
A. ABILITĂȚI VERBALE
Abilități exersate: așezarea în ordine, dezvoltarea vocabularului, creativitatea
A3 Povestea cu trei lucruri
Obiecte necesare:
· trei obiecte care nu sunt folosite de obicei în aceeași activitate, de exemplu o găleată, o roată și niște semințe, sau un cui, o farfurie și o păturică
· o tablă sau o bucată mare de hârtie pentru afișarea poveștii
Activitatea:
Plasați cele trei obiecte în fața fiecărui copil. În felul acesta, fiecare copil va face o poveste cu cele trei obiecte. Afișați cea mai bună poveste ( cea mai distractivă, cea mai descriptivă, cea mai bogată în vocabular sau cea mai votată de copii, etc ).
Variante alternative:
Alcătuiți o poveste cu întreg grupul. Profesorul începe prin a alege un obiect la începutul povestirii. Apoi alegeți un alt obiect și îl dați următorului elev pentu a adăuga ceva la povestire și tot așa mai departe până când fiecare copil din grup participă la realizarea poveștii . Dați ocazia fiecărui copil să spună ceva, inclusiv celor mai timizi, care pot adăuga un cuvânt la povestire.
A. Abilități verbale
A4 Povestea- Crează o ființă!
Elevii vor desena un animal fantastic, vor crea o poveste pe baza lui și apoi o vor povesti celorlalți colegi povestea sub forma unei piese de teatru.
Resurse necesare: hârtie și creioane colorate pentru fiecare elev, un mod de a aduna hârtiile într-o carte ( prin capsare, prin coasere cu ac și ață ).
Activitatea:
1. Spune-ți copiilor o poveste despre un animal inventat. De exemplu, puteți spune: Am auzit un zgomot la ușa mea. M-am dus să văd ce este. Nu am văzut nimic. Doar o fundă mare roz. Când am încercat să o ridic de jos, funda s-a mișcat! Era o coadă! Și cealaltă parte a animalului era la fel de ciudată ca și coada lui...
2. Cereți fiecărui copil să se gândească la un animal ciudat.
3. Cereți la doi - trei copii să descrie animalul la care s-au gândit.
4. Cereți fiecărui copil să deseneze animalul imaginar la care s-a gândit.
5. Profesorul poate scrie pe desen ce reprezintă fiecare lucru desenat, cum ar fi coadă, gât, păr, nas, etc. Asigurați-vă că elevii desenează un peisaj care să se potrivească cu zona, astfel încât să fie recunoscut în sat sau în vecinătate.
6. Cereți copiilor să spună o poveste scurtă despre animalul la care s-au gândit.
7. Faceți o cărticică cu desenele copiilor. Să sperăm că oamenii vor fi interesați să vadă cărticica.
B Forme
B1. Jocul -Drumul
Abilități exersate: abilități motrice fine, munca în echipă, pregătire pentru învățarea literelor, vocabularul referitor la forme.
Resurse:
· faceți o mașină, un tren cu roți mici sau folosiți o jucărie mică.
· trasați un drum pe o bucată de hârtie. Includeți curbe alternativ cu drum drept.
· O bucată mare de hârtie pentru fiecare copil, pe care este marcat începutul și sfârsitul unei străzi sau șine de tren.
· Creioane grafice și creioane colorate.
Activitatea :
Faceți un joc demonstrativ, lasând mașina sau trenul să meargă pe traseul desenat. În timp ce trenulețul sau mașina merge, numiți formele drumului pe care le parcurge: drum drept, curbă, rotund, ia colțul.
Dați fiecărui copil o bucată de hârtie pe care să fie marcat începutul și sfârșitul drumului, așa încât toate hârtiile împreună să formeze un drum mare.
Permiteți copiilor să deseneze toți pe o bucată de hârtie un drum cu curbe, intersecții, etc. Cereți-le să deseneze copaci, case, flori pe marginea drumului.
Așeazați toate hârtiile copiilor una lângă alta pentru a forma un drum mare.
Fiecare copil se va juca pe rând cu mașina sau trenul pe acest drum.
Variantă alternativă : cereți copiilor să lucreze în perechi de câte doi. Dați fiecărei perechi o mașină mică sau un trenuleț pentru a se juca pe drumul desenat.
B2. Nori
Abilități practicate: descrierea formelor și comparații ( mare-mic, îngust-larg, etc.), discriminearea vizuală între obiecte, concentrarea.
Resurese necesare:
Alegeți o zi cu cer albastru și nori albi. Alegeți un loc unde puteți sta cu elevii pe iarbă, sau poate pe niște păturele. Dacă nu folosiți tabla, puteți tăia niște nori din hârtie de diferite forme și dimensiuni. Copiii pot face și ei nori, lipind bucăți de vată sau lână pe coli de hârtie.
Activitatea: povestiți despre un copil care stă întins pe spate și se uită la cer. El privește norii. El crede că unul seamănă cu un cal. Arătați spre diferite forme cum ar fi rotund și mare, ca o farfurie. Descrieți mărimile. Folosiți cuvinte cum ar fi mare, mic, îngust, larg, gros, subțire, stânga, dreapta, sub, deasupra, etc.
Cereți copiilor să își construiască propriul nor. Ei pot desena nori pe nisip, pe pământ sau pe bucăți mari de hârtie. De asemenea, ei pot crea nori prin lipirea unor bucăți de vată sau lână pe coli de hârtie. Cere mai multor elevi care au diferite forme de nori să vină în fața grupului. Rugați-i să descrie formele norilor. Păstrați desenele norilor pentru jocul norilor B3.
Alternativă de joc: În loc să deseneze norii, elevii pot descrie pe rând diferite forme de nori pe care le văd pe cer. Ceilalți elevi trebuie să ghicească din descrierea făcută la care nor se face referire.
B4. Formele norilor
Abilități exersate: forme ( cerc, dreptunghi, pătrat, triunghi), discriminarea vizuală între obiecte, concentrarea.
Resurse necesare: alegeți o zi cu cer albastru și nori albi. Alegeți un loc unde elevii să poată sta jos, poate pe niște covorașe sau pături. Luați cu voi decupaje în formă de cerc, triunghi, pătrat sau orice altă formă pe care ați vrea ca să o învețe copii.
Activitatea: Arătați forma elevilor. Numiți forma respectivă. Cere-ți elevilor să repete cuvântul respectiv. Dacă lecția nu se ține în limba maternă a elevilor, cereți-le să spună formele în limba lor maternă. Dacă doriți, numele fiecărei forme poate fi scris în ambele limbi. Cere-ți elevilor să se uite la nori. Cereți-le să găsească nori care sunt mai rotunzi, ca un cerc. Apoi cereți-le să găsească nori care arată ca niște triunghiuri. Aratați elevilor toate formele pe care le-ați adus pentru lecția respectivă.
Variantă alternativa: numără norii care sunt în formă de cerc de pe cer. Apoi numără norii care sunt în formă de triunghi, și tot așa mai departe. Care formă de nori este cea mai prezentă?
B5. Care formă?
Resurse necesare:
· ață, sârmă sau cretă pentru a crea forme.
· diverse obiecte din casă, de afară sau din sala de clasă, cum ar fi furculițe, linguri, bețe, flori, frunze, pietre, etc.
Activitatea :
Împreună cu clasa, creați diverse forme cu ajutorul sârmei sau a firului de ață pe o suprafață mare ( pe masă, pe podea; dacă lucrați afară, puteți desena cu creta pe asfalt sau pe trotuar).
Numiți fiecare formă pe măsură ce o desenați: triunghi, cerc, pătrat, dreptunghi.
Puneți un grup diferit de obiecte în fiecare formă ( furculițe în cerc, linguri în pătrate, bețe în triunghiuri). Cereți elevilor să identifice în ce formă se află fiecare tip de obiect. Sunt furculițele în cercuri sau în pătrate? Sunt pietrele în triunghiuri sau în dreptunghiuri? În ce formă sunt lingurile?
Repetați cu diferite obiecte în diferite forme.
Variante alternative:
A. Într-o clasă avansată, formele pot fi acoperite de unul din fiecare tip de obiect folosit pentru fiecare tip de formă. Elevii trebuie să spună ce obiect este la intersecția dintre cerc și pătrat, ori dintre triunghi și dreptunghi, etc. (Vezi fișa de lucru atașată).
B. Acest joc poate fi făcut cu fișe de lucru.
C. Elevii pot să participe pe rând la acest joc, mutând obiectele în diferite forme și punând întrebări colegilor lor.
D. Spuneți la 2 elevi să pună furculițele în cerc și lingurile în pătrate, de exemplu. Cereți celorlalți elevi să verifice dacă sunt puse corect.
C1 Fișă de lucru
Spune-ți numele fiecărui obiect cu voce tare. Pentru fiecare obiect, gândiți-vă la ceva ce începe cu același sunet și faceți un desen al acelui obiect. De exemplu, în limba engleză, primul obiect este frunză. Alături, puteți desena un alt obiect care începe cu sunetul f, de exemplu, floare.
C.Abilități auditive
Abilități exersate: concentrarea, discriminarea diferitelor sunete ( necesară în învățarea cititului ), așteptarea la rând.
C1 Fișă de lucru: Același sunet
Recomandare pentru profesor: cereți elevilor să schimbe între ei fișele de lucru și să discute între ei dacă lucrurile selectate încep sau nu cu aceleași sunete.
C2 a: Același sunet
Necesar : nimic
Activitate: Toată lumea stă jos în cerc. Prima persoană spune un cuvânt cu voce tare. Următoarea persoană spune un alt cuvânt care începe cu același sunet. Faceți acest lucru cu fiecare copil din cerc sau până când copiii nu mai știu cuvinte cu acel sunet. Continuați cu un alt sunet și repetați jocul.
Alternative de joc:
· Fiecare a patra persoană poate începe un sunet nou.
· În loc de a începe cu același sunet, cuvintele trebuie să se termine cu același sunet.
C2 b Două sunete diferite
Activitate: împărțiți elevii în 2 grupe. Alegeți două sunete care sunt similare ( de exemplu, b sau p) din limba maternă a elevilor. Un grup trebuie să se ridice în picioare sau să ridice mâna de fiecare dată când spuneți un cuvânt care începe cu sunetul b, iar celălalt grup trebuie să ridice mâna dacă cuvântul rostit începe cu sunetul p.
Jocul trebuie să fie distractiv. Dacă varianta de mai sus pare prea complicată pentru copii, puteți încerca cuvinte care încep cu două sunete foarte diferite. Focalizați-vă pe sunete și nu pe pronunție.
Repetați cu două sunete diferite, de exemplu t și d.
Alternative de joc: uneori puteți include un cuvânt care nu începe cu nici unul din cele două sunete ( toc, soc, dop ). Alegeți un elev care să fie liderul jocului și care să se gândească la cuvinte.
C3. Repetiția și ritmul
Necesar: obiecte cu care copiii să poată crea un ritm ( bețe, sticle, tigăi, cuburi de lemn, cutii goale, conserve, etc. )
Activitate: Spune-ți copiilor să asculte cu mare atenție. Bateți din palme un ritm și cereți elevilor să îl repete. După aceasta, cereți unui copil să bată din palme sau să creeze un ritm. Cereți clasei de elevi să repete după acel elev.
Exersați mai multe ritmuri și folosiți metode cât mai diferite, cum ar fi bătutul din palme, bătutul din picioare, folosiți două bețe și sticle, conserve sau tigăi, etc.
C4. Continuați ritmul.
Bateți un ritm și cereți unui alt copil să continue primul ritm. Adăugați mai multe ritmuri. După aceasta, cereți unui copil să înceapă un ritm nou. Cereți grupului de copii să repete după acel copil.
C5 Ghicește ce spun
Abilități exersate: ascultarea, descrierea, folosirea de cuvinte.
Necesar : nimic
Activitate: cereți elevilor să ghicească obiecte familiare în urma unei descrieri. Începeți cu descrieri care sunt foarte generale ( de exemplu: Este un pătrat.).
Faceți apoi o descriere cât mai specifică ( Este roșu cu buline verzi și cu o pălărie albastră, si este chiar în spatele meu, pe catedră ).
Atunci când elevii ghicesc obiectul descris, arătați obiectul.
Cereți câtorva elevi să descrie pe rând un obiect.
C6 Ghicește ce fac eu
Abilități practicate: jocul de rol, observarea, așteptarea la rând, concentrarea.
Activitate:
1. Un elev va pune în scenă denumirea unui obiect, iar ceilalți elevi vor ghici care este obiectul.
2. Șoptiți numele obiectului în urechea unui elev sau arătați numele obiectului scris pe o bucată de hârtie.
3. Acest student nu trebuie să spună nimic ci doar să joace prin mișcări numele obiectului, utilitatea lui, etc. până când ceilalți elevi ghicesc ce este.
4. Actorul poate să confirme sau să infirme ce ghicesc ceilalți prin aprobarea sau dezaprobarea cu capul. El poate vorbi doar când cuvântul a fost ghicit.
C 7 Pe cine auzi? ( Distingerea sunetelor)
Abilități dezvoltate: auzirea diferențelor între sunete ( necesară citirii), concentrarea, creativitatea.
Obiecte necesare: nimic
Activitate:
1. Cereți copiilor să se așeze pe iarbă, pe scaune sau pe podea.
2. Alegeți doi copii care să reprezinte două animale care scot sunete similare. De exemplu, .......
3. Acești doi copii stau în fața grupului de copii cu spatele la aceștia. Când elevul A scoate sunetul de animal, cei care îl ascultă ridică mâna dreaptă sus. Când elevul B scoate sunetul de animal, cei care îl ascultă ridică mâna stângă sus.
4. După un timp, permiteți și altor elevi să fie cei care scot sunete. Cel mai distractiv este ca sunetele să fie ciudate. Râdeți cât mai mult împreună.
5. Arătați care sunt diferențele între sunete, sau cereți elevilor să descrie ei diferențele între cele două sunete.
6. Pe o tablă sau pe o hârtie mare, puteți scrie litera care face diferența între cele două sunete
7. Faceți și alte sunete: ......................
8. Repetați cu alți copii și cu sunete diferite.
C 8 Sunete de pietre
Abilități exersate: auzirea diferențelor între sunete, desenul, descrierea, concentrarea, abilități motrice fine, ascultarea regulilor ( să nu arunce cu pietre ).
Pregătirea: adunați obiectele necesare
Obiecte necesare: o masă sau o altă suprafață, hârtie și creioane, pietre de diferite dimensiuni, de la mici la mari.
Activitate: Arătați copiilor pietrele. Lăsați copiii să asculte diferențele dintre sunetele făcute de pietrele de dimensiuni diferite, în timp ce le lăsați să cadă pe masă, pe podea într-o cutie, sau pe o altă suprafață.
Cereți elevilor să descrie sunetele diferite: zgomot mare sau mic, etc. După aceea, cereți elevilor să deseneze toate pietrele, fiecare în mărime naturală.
Lasați pietrele să cadă pe o suprafață unde elevii să nu le vadă dar să le audă. Cereți elevilor să deseneze apoi mărimea pietrelor, după cum le-au auzit. Sau cereți elevilor pe rând să arate care este o piatră desenată corect, conform cu dimensiunea ei.
D1 GĂSEȘTE DIFERENȚELE
Găsește și încercuiește diferențele între cele două imagini.
E1. Bățul meu
Abilități exersate: discriminarea diferențelor vizuale, munca în echipă, memoria, descrierea, folosirea de cuvinte.
Materiale necesare: aduceți nisip, un recipient și un băț mare pentru fiecare elev, sau cereți elevilor să își aducă propriul băț.
Activitate: puneți niște nisip într-o cutie sau în alt recipient. E nevoie de suficient nisip pentru ca sa susțină un băț mare. Fiecare elev va pune bățul lui în recipientul cu nisip.
Admirați fiecare băț în parte. Apoi, cereți fiecărui elev să spună de unde are bățul, la ce poate fi folosit și apoi să îl descrie. Cereți-le să îl atingă pe toată lungimea lui, în timp ce au ochii închiși. Împărțiți elevii în perechi. Dați fiecărui elev bățul colegului său și cereți-i să identifice diferențele dintre cele două bețe. Apoi cereți-i să închidă ochii, să pună mâna pe o un băț și să spună dacă este a lor sau a colegului lor. Când acest lucru devine prea ușor, măriți grupul.
Faceți grupul atât de mare până când copiii nu mai știu al cui este bățul fiecăruia. Cereți fiecărui elev să își noteze bățul cu un semn sau cu inițiala numelui. Apoi păstrați bețele în gălețile sau cutiile cu nisip.
E3 Trei decorații ( desenarea unor modele creative; un model este un design decorativ care se repetă)
Abilități exersate: abilități motrice fine, discernerea diferențelor vizuale, creativitate.
Necesar: hârtie și creioane. Împărțiți coala de hârtie în 3 părți prin împăturire. Faceți modele de activitate foarte simple.
Activitate: elevii trebuie să deseneze modele pe toate cele trei părți ale hârtiei. Modelele trebuie să umple tot spațiul. Înainte de a începe, puteți discuta cu elevii ce tipuri de modele pot face. Fiecare model trebuie să fie complet diferit de restul, de preferat să se folosească tehnici cât mai variate de desen ( linie punctată, linie ondulată, ca și valurile, liniuțe, etc. ). Dacă este necesar, prezentați elevilor desene model dinainte.
E 4 Simțiți ritmul
Necesar: verificați dinainte dacă nu este o problemă culturală în a atinge piciorul cuiva. În acest caz, puteți schimba atingerea piciorului cu atingerea brațului, a mâinii sau a umărului.
Activitate: bateți ritmul pe piciorul cuiva. Cereți-i să repete acel ritm pe piciorul altui copil, si tot așa până la terminarea cercului de copii. Atunci când ritmul ajunge la ultima persoană din cerc, ultimul trebuie să bată ritmul pe piciorul primei persoane din cerc. S-a schibat ritmul între timp?
F. CUVINTE PENTRU UNDE
F1 În rândul potrivit
Abilități exersate: ordinea și vocabularul- primul, al doilea, ultimul; să își amintească ordinea; observația, concentrarea, focalizarea pe sarcină.
Necesar: hârtie și creioane pentru a scrie numele elevilor
Activitate:
Variantă alternativă: puteți juca acest joc cu obiecte, cum ar fi jucăriile de pluș sau cuburi în loc de elevi.
F: CUVINTE PENTRU UNDE
F2 Degete și pietre
Abilități practicate: poziția cuvintelor, concentrarea, diferențe vizuale.
Necesar: adunați suficiente pietre sau alte obiecte mici ( flacoane de plastic sau ghemotoace de hârtie) a.î. fiecare elev să aibă câteva.
Activitate:
Arătați elevilor cele 10 degete de la mâini. Cereți-le să le numere: primul, al doilea, etc. Faceți acest lucru pentru ambele mâini. Dacă aceste degete au un nume anume, spuneți-l. De exemplu: degetul arătător, degetul inelar, degetul mic, etc. Arătați și articulațiile degetelor, numărându-le în ordine: prima, a doua, etc.
Cereți elevilor să pună o pietricică între primul deget și al doilea deget de la mâna stângă. Apoi cereți elevilor să pună o piatră lângă unghia degetului mic la înălțimea celei de-a doua articulații. Descrieți unde se află piatra.
Cereți altui elev să pună o piatră în altă poziție. Elevul trebuie să descrie locul unde se află piatra, astfel încât fiecare să poată să pună piatra în același loc în mâna proprie. Repetați jocul până când toți elevii cunosc toate cuvintele și sunt capabili să joace jocul.
F3 Găsește piatra
Abilități practicate: poziționarea, descrierea, concentrarea, vocabularul cu cuvinte referioare la degete și poziții.
Necesar: o piatră sau un alt obiect mic pentru fiecare persoană, inclusiv pentru învățător și un prosopel mic.
Activitate:
F. CUVINTE PENTRU UNDE
Abilități exersate: vocabularul, poziția cuvintelor; descrierea, concentrarea, diferențele vizuale.
F4. Bețe și pietre
Necesar: un prosopel mic; două bețe și o piatră ( sau o scoică, o nucă, un nasture ) pentru fiecare elev.
Activitate: Descrieți modul în care puteți descrie locul pe un băț prin cuvinte cum ar fi: la jumătatea drumului, mai jos, mai sus, la o treime din drum mai sus, sau mai jos, etc.
Puneți două bețe în fața dvs. Puneți o piatră la o anumită distanță. Cereți copiilor să spună locul exact unde se află. De exemplu: între cele două bețe, în mijloc, la stânga de bețe, în mijlocul sfertului de jos, la dreapta de bețe, deasupra bețelor, etc.
Când toți copiii au înțeles ce au de făcut, acoperiți bățul cu un prosop, a.î. nici un copil să nu poată vedea bețele. Elevii încearcă să ghicească unde este piatră prin punerea de întrebări la care dvs. puteți răspunde doar cu da sau nu. De exemplu: Este între bețe? Este lângă vârful bățului? Etc.
Fiecare elev poate pune pietricica lor lângă bețele pe care le au fiecare, acolo unde cred ei că se află piatra dvs. Pe măsură ce întrebările continuă, poziția pietrelor lor se va schimba. Atunci când cineva este sigur că știe poziția pietrei, poate striga: Stiu unde este!
În acest caz, liderul verifică poziția pietrei elevului. Dacă are dreptate, elevul primește un punct și profesorul ia prosopelul pentru ca toți să observe poziția pietrei.
Elevul care a ghicit poate fi acum liderul jocului. De fiecare dată când elevii așează corect piatra, primesc un punct. Continuă jocul până unul dintre elevi are 10 puncte. Faceți-vă timp pentru felicita elevii câștigători.
G. CUVINTE Pentru cei interesaţi
Abilități exersate: vocabularul pentru comparații, locul în spațiu și timp.
G1 Piatra ta ( vedeți mai sus)
Necesar: o piatră de mărime medie
Activitate:
1. Arătați piatra elevilor. Descrieți-o. Folosiți cuvinte ca : în fața, în spatele, netedă, aspră, scobită, ce culoare are, etc.
2. Descrieți locul unde ați găsit-o și ce moment al zilei a fost. Folosiți cuvinte ca: în fața, în spatele, la ... metri, e ușor de găsit în timpul zilei, e greu de găsit noaptea.
3. Leagă aceste lucruri de ceea ce se întâmplă în prezent în viața elevilor. ( La ce oră se face întuneric acuma? Cât de mare este luna astăzi? Cine a căzut pe o piatră săptămâna trecută? )
4. Întreabă elevii dacă este posibil să mai găsești o piatră exact așa. Nu, pentru că fiecare piatră e diferită.
5. Cere elevilor să găsească o piatră smilară ca mărime. Subliniați faptul că forma poate fi foarte diferită.
6. Cere elevilor să își amintească unde au găsit-o și ce moment al zilei era.
7. De asemenea, cere-le să aducă piatra cu ei data viitoare la școală!
G2 Descrie-ți piatra
Necesar: câteva pietre pentru elevii care nu vor aduce pietre cu ei, o bucată de hârtie pentru fiecare elev pe care este scris numele elevului.
Activitate:
G. CUVINTE PENTRU CE
Abilități exersate: focalizarea pe sarcină, discriminarea diferențelor vizuale, comparația.
G3 Mai scund / mai înalt
Necesar: Trei linii de diferite dimensiuni trasate pe o coală de hârtie ( sau pe o tablă, sau pe jos).
Activitate: Alegeţi 3 elevi de înălţimi vizibil diferite. Puneţi-i să stea cu spatele unul la celălalt şi măsuraţi-i. Cine este mai înalt? Discutaţi care este cel mai înalt, cel mijlociu şi cel mai scund. Grupaţi apoi copiii în grupe de câte trei. Daţi-le timp să compare înălţimile.
Arataţi fiecărui grup o coală de hârtie cu trei linii de lungimi diferite. Sunt liniile de pe hîrtie în ordinea crescătoare ( cea mai lungă, mijlocie şi scurtă ) cu elevii?
Unul câte unul, cereţi grupurilor de elevi formate să meargă în faţa clasei într-o anumită ordine. De exemplu, primul grup ar putea avea elevul cel mai înalt primul, apoi pe cel mai scund şi ultimul pe cel mijlociu. Cere clasei să observe dacă grupul s-a aşezat în ordinea corectă.
Trasaţi linii pe tablă sau pe hârtie în această ordine ( înalt-lung, scund, mjlociu). Verificaţi dacă elevii au pus ordinea corectă. Puneţi grupul următor într-o ordine diferită. Clasa verifică dacă sunt în ordinea corectă.
Variantă alternativă: împărţiţi clasa de elevi în grupuri de câte trei. Unul din grupuri se aranjează într-o ordine anumită, fără să spună care este ordinea. Toate celelalte grupuri trebuie să se aranjeze în aceeaşi ordine. Primul grup trebuie să verifice dacă toate celelalte grupuri au procedat corect.
Apoi, un alt grup este primul care alege ordinea în care se aşează şi toate celelalte grupuri trebuie să se aşeze la fel, iar primul grup trebuie să verifice dacă restul grupurilor sunt în ordinea corectă. Continuaţi până toate grupurile au şansa de a fi grupul lider sau până când copii nu mai vor să joace jocul.
G. CUVINTE PENTRU CE
G4. Trei beţe ( comparaţia)
Necesar: crenguţe sau beţe de diverse mărimi
Activitate: arăţati copiilor trei mărimi diferite de beţe.
Discutaţi caracteristicile speciale ale fiecărui băţ. Folosiţi cuvinte cum ar fi lung, scurt, gros, subţire, neted, aspru, numărul crenguţelor de pe el.
Discutaţi tipul de băţ necesar pentru o anume sarcină. Sarcina trebuie să fie cunoscută şi folosită în viaţa de zi cu zi ( de exemplu, un lemn mai mare care trebuie pus pe foc pentru gătit, o creangă mai mare şi mai flexibilă pentru a căra materiale cu ea, o creangă mai subţire pentru a....)
Daţi voie fiecărui copil să spună ce fel de băţ preferă cel mai mult. Cereţi copiilor să aducă la şcoală pentru săptămâna viitoare băţul lui preferat. Folosiţi de asemenea beţele de la activitatea E1, Băţul meu, la fel ca cele din activitatea F5, Beţe şi pietre.
Variantă alternativă: folosiţi alte articole uşor de găsit, cum ar fi linguri de metal, lemn, plastic, flacoane goale, pixuri sau creioane.
G. CUVINTE PENTRU CE
G5. Cât de greu este?
Abilităţi practicate: simţurile, necesare scrierii, gândirea, necesară matematicii.
Necesar: adunaţi aproximativ 15 pietre de diverse mărimi şi greutăţi.
Activitate:
1. Cereţi unui elev să ţină în mână o piatră. Este grea?
2. Daţi-i să ţină o altă piatră mai uşoară sau mai grea. Cereţi-i să descrie diferenţa.
3. Discutaţi ce face o piatră mai grea. Este mai mare!
4. Împărţiţi elevii în grupe de câte 4. Daţi fiecărui grup 4 pietre de greutăţi diferite.
5. Daţi voie fiecărui elev din grup să ţină în mână câte o piatră. Apoi cereţi-le să ascundă mâinile la spate.
6. Daţi fiecăruia o piatră. Daţile voie să se mişte în grup astfel încât să fie aşezaţi de la cel care ţine piatra cea mai uşoară la cel care ţine piatra cea mai grea.
7. Verificaţi ordinea. Copiii care sunt la locul potrivit este salutat cu un mare Bravo!
Variantă alternativă: folosiţi alte obiecte în loc de pietre, cum ar fi cartofii, cărţile de mărimi diferite, flacoane de plastic umplute cu apă în cantităţi diferite, pungi de plastic umplute cu cantităţi diferite de orez, etc.
H. NUMERE ŞI NUMERALE
H1. Simte cât de multe
Abilităţi exersate: simţurile, număratul, recunoaşterea materialelor, munca în echipă.
Necesar: 10 pietre mici ( pot fi folosite şi alte obiecte mici, de exemplu nasturi, dacă sunt diferiţi unii de ceilalţi ), tablă şi cretă.
Activitate: cereţi unui elev să stea în faţa dvs. cu ochii închişi. Puneţi-i nişte pietre în mâna dreaptă şi altele în mâna stângă. Lăsaţi elevul să simtă cât de multe sunt. Cereţi-le să le numere şi să spună numărul cu voce tare. Scrieţi-l pe tablă.
Cereţi elevului să îşi deschidă ochii şi să verifice dacă a spus numărul corect. Apoi examinaţi pietrele cu atenţie şi descrieţi una din ele. De exemplu: o pietricică ascuţită, albă, cu maro în partea de sus. Sau o piatră rotundă, netedă, gri. Sau o piatră găsită în curtea pastorului).
Învăţaţi pe copii să fie precişi în descrierea lor. Apoi faceţi acelaşi joc din nou cu un număr diferit de pietre şi cu elevi diferiţi. Când jocul a fost înţeles de toţi elevii, lăsaţi-i să îl joace în perechi de câte 2. Stimulaţi bucuria copiilor de a număra corect.
H. NUMERE SI NUMERALE
H2. Număraţi sunetele
Abilităţi practicate: număratul, discernerea diferenţelor dintre sunete, senzaţiile, recunoaşterea numeralelor.
Necesar: pietricele mici, nuci sau mărgele, o suprafaţă mai tare pe care să le putem răsturna astfel încât să facă un sunet, tablă şi cretă.
Activitate:
1. Cereţi unui elev să stea în faţa tablei cu ochii închişi sau cu spatele la tablă.
2. Lasaţi să cadă o piatră pe masă aşa încât să facă un sunet distinct.
3. Lasaţi să cadă una câte una.
4. Cereţi elevului să numere pietrele pe măsură ce cad.
5. La urmă, permiteţi-i să simtă pietrele şi să le numere din nou pentru a se asigura că a numărat corect.
6. Cere elevului să le numere din nou.
7. Scrieţi numeralul pe o tablă pe măsură ce elevul numără, aşa încât să se producă o legătură între citirea şi recunoaşterea numeralelor.
H3 şi H4. Activităţi cu zaruri.
H. Numere şi numerale
H. Număratul cu animale
Abilităţi practicate: vocabularul, descrierea materialului şi a formelor, număratul, desenatul- deprinderi motrice fine.
Necesar: pentru fiecare elev: o coală mare de hârtie, împărţită în 10 spaţii, prin împăturire sau prin trasarea de linii, creioane sau pixuri.
Activitate: vorbiţi despre ceva care un animal are doar unul sau una ( o coadă, o gură, un nas). Fiecare elev trebuie să se gândească la un animal. Fiecare copil trebuie să spună ce animal a ales. Discutaţi diversele tipuri de cozi sau guri ale animalelor alese. Folosiţi cuvinte cum ar fi păros, moale, lungă, scurtă, etc. Daţi copiilor colile de hârtie. Cereţi copiilor să deseneze animalul la care s-au gândit în primul spaţiu din cele 10. Felicitaţi copii pentru desenele lor.
Apoi gândiţi-vă la două lucruri de acelaşi fel pe care le are animalul, de exemplu, ochi, urechi, picioarele unei păsări, etc. Repetaţi discuţia de mai sus. Cereţi elevilor să deseneze animalul în spaţiul nr. 2.
Pe măsură ce lecţia continuă, scrieţi pe tablă numeralele, 1, 2, etc.
Trei. Ce animal are trei.. ochi? Niciunul. Desenaţi un animal imaginar cu trei....
Arataţi desenele copiilor celorlaţi. Apreciaţi creativitatea. Distraţi-vă!
Patru (picioare la un câine)
Cinci ( la fel ca trei)
Şase ( picioare la o insectă)
Opt ( picioarele unui paianjăn)
Nouă ( la fel ca 3)
Zece ( desenaţi un animal cu 10 buline pe blană).
Scrieţi numele fiecărui copil pe desen sau daţi-le voie să îşi pună un semn special pe hârtia lor pentru a o identifica.
H. Numere şi numerale
H6. Numere care se potrivesc
Abilităţi practicate: recunoaşterea numeralelor, număratul, concentrarea.
Necesar: pentru fiecare elev, faceţi un set de 10 cartonaşe sau bucăţi de hârtie numerotate de la 1-10, aproximativ 55 pietre ( sau nuci, scoici, mazăre uscată, nasturi, etc...) pentru fiecare elev; desenele din jocul anterior cu 10 animale desenate pe ele.
Activitate: cereţi elevilor să pună numeralul corect pe desenul cu animalul corespunzător. Daţi fiecărui elev o mână plină de semne ( pietre mici, sau boabe de mazăre uscată). Cereţi-le să pună acelaşi număr de pietricele sub sau pe desen şi numeral ( o mazăre pentru desenul 1, 2 boabe pentru desenul 2, etc.).
În timp ce elevii lucrează, plimbaţi-vă printre ei şi încurajaţi-i.
H. Numere şi numerale
H7. Câte degeţele? ( cum să arătăm numărul folosind degetele)
Abilităţi practicate: recunoaşterea materialelor, număratul, coordonarea degetelor.
Necesar: un set de 10 cartonaşe cu numeralele 1-10 scrise pe ele.
Activitate: cereţi fiecăruia să îşi pună mâinile în faţă. Avem 2 mâini cu 10 degete. Puteţi ridica un deget deasupra celorlate? Dar 2? Arătaţi unul dintre cartonaşe cu număr pe ele. Apoi cereţi elevilor să ridice acelaşi număr de degete cât indică numărul de pe cartonaş. Repetaţi activitatea până ce elevii recunosc numerele şi numeralele.
Abilități exersate: discriminarea diferențelor vizuale, munca în echipă, memoria, descrierea, folosirea de cuvinte.
Materiale necesare: aduceți nisip, un recipient și un băț mare pentru fiecare elev, sau cereți elevilor să își aducă propriul băț.
Activitate: puneți niște nisip într-o cutie sau în alt recipient. E nevoie de suficient nisip pentru ca sa susțină un băț mare. Fiecare elev va pune bățul lui în recipientul cu nisip.
Admirați fiecare băț în parte. Apoi, cereți fiecărui elev să spună de unde are bățul, la ce poate fi folosit și apoi să îl descrie. Cereți-le să îl atingă pe toată lungimea lui, în timp ce au ochii închiși. Împărțiți elevii în perechi. Dați fiecărui elev bățul colegului său și cereți-i să identifice diferențele dintre cele două bețe. Apoi cereți-i să închidă ochii, să pună mâna pe o un băț și să spună dacă este a lor sau a colegului lor. Când acest lucru devine prea ușor, măriți grupul.
Faceți grupul atât de mare până când copiii nu mai știu al cui este bățul fiecăruia. Cereți fiecărui elev să își noteze bățul cu un semn sau cu inițiala numelui. Apoi păstrați bețele în gălețile sau cutiile cu nisip.
E3 Trei decorații ( desenarea unor modele creative; un model este un design decorativ care se repetă)
Abilități exersate: abilități motrice fine, discernerea diferențelor vizuale, creativitate.
Necesar: hârtie și creioane. Împărțiți coala de hârtie în 3 părți prin împăturire. Faceți modele de activitate foarte simple.
Activitate: elevii trebuie să deseneze modele pe toate cele trei părți ale hârtiei. Modelele trebuie să umple tot spațiul. Înainte de a începe, puteți discuta cu elevii ce tipuri de modele pot face. Fiecare model trebuie să fie complet diferit de restul, de preferat să se folosească tehnici cât mai variate de desen ( linie punctată, linie ondulată, ca și valurile, liniuțe, etc. ). Dacă este necesar, prezentați elevilor desene model dinainte.
E 4 Simțiți ritmul
Necesar: verificați dinainte dacă nu este o problemă culturală în a atinge piciorul cuiva. În acest caz, puteți schimba atingerea piciorului cu atingerea brațului, a mâinii sau a umărului.
Activitate: bateți ritmul pe piciorul cuiva. Cereți-i să repete acel ritm pe piciorul altui copil, si tot așa până la terminarea cercului de copii. Atunci când ritmul ajunge la ultima persoană din cerc, ultimul trebuie să bată ritmul pe piciorul primei persoane din cerc. S-a schibat ritmul între timp?
F. CUVINTE PENTRU UNDE
F1 În rândul potrivit
Abilități exersate: ordinea și vocabularul- primul, al doilea, ultimul; să își amintească ordinea; observația, concentrarea, focalizarea pe sarcină.
Necesar: hârtie și creioane pentru a scrie numele elevilor
Activitate:
- Cereți la cel puțin 3 elevi să stea în picioare în fața clasei, în linie, astfel încât să fie văzuți de toți.
- Discutați care este primul, al doilea, al treilea, cel din mijloc, următorul, etc. și numărați-i.
- Scrieți pe hârtie în ordine numele elevilor, așa cum sunt ei așezați.
- Cereți elevilor să își schimbe locul în rând. Discutați ce este schimbat. Puteți vedea ce s-a schibat?
- Cereți elevilor să se întoarcă la locul lor inițial.
- Cereți clasei de elevi să verifice pe hârtie locul elevilor. Stau elevii la locul potrivit?
- Repetați cu un grup diferit de elevi.
Variantă alternativă: puteți juca acest joc cu obiecte, cum ar fi jucăriile de pluș sau cuburi în loc de elevi.
F: CUVINTE PENTRU UNDE
F2 Degete și pietre
Abilități practicate: poziția cuvintelor, concentrarea, diferențe vizuale.
Necesar: adunați suficiente pietre sau alte obiecte mici ( flacoane de plastic sau ghemotoace de hârtie) a.î. fiecare elev să aibă câteva.
Activitate:
Arătați elevilor cele 10 degete de la mâini. Cereți-le să le numere: primul, al doilea, etc. Faceți acest lucru pentru ambele mâini. Dacă aceste degete au un nume anume, spuneți-l. De exemplu: degetul arătător, degetul inelar, degetul mic, etc. Arătați și articulațiile degetelor, numărându-le în ordine: prima, a doua, etc.
Cereți elevilor să pună o pietricică între primul deget și al doilea deget de la mâna stângă. Apoi cereți elevilor să pună o piatră lângă unghia degetului mic la înălțimea celei de-a doua articulații. Descrieți unde se află piatra.
Cereți altui elev să pună o piatră în altă poziție. Elevul trebuie să descrie locul unde se află piatra, astfel încât fiecare să poată să pună piatra în același loc în mâna proprie. Repetați jocul până când toți elevii cunosc toate cuvintele și sunt capabili să joace jocul.
F3 Găsește piatra
Abilități practicate: poziționarea, descrierea, concentrarea, vocabularul cu cuvinte referioare la degete și poziții.
Necesar: o piatră sau un alt obiect mic pentru fiecare persoană, inclusiv pentru învățător și un prosopel mic.
Activitate:
- Puneți piatra undeva într-un loc între două degete ale ambelor mâini.
- Acoperiți-vă mâna cu o cârpă astfel încât nimeni să nu o vadă
- Elevii încearcă să ghicească unde este piatra punând întrebări la care puteți răspunde doar cu da sau nu. De exemplu, este în mâna stangă? Este lângă degetul mare?
- Cereți fiecărui elev să pună o piatră între degetele lor acolo unde cred că este piatra dvs. în timp ce întrebările continuă, poziția pietricelelor dintre degetele lor se va schimba.
- Liderul verifică poziția pietricelelor elevilor. Dacă are dreptate, învățătorul își descoperă mâna astfel încât toți elevii să vadă unde era pietricica, iar elevul care a ghicit poziția va primi un punct.
- Acum, elevul poate fi liderul jocului. Continuați jocul până ce unul din elevi are 10 puncte. Toți elevii pot aduna puncte.
- Faceți-vă timp să felicitați elevii.
F. CUVINTE PENTRU UNDE
Abilități exersate: vocabularul, poziția cuvintelor; descrierea, concentrarea, diferențele vizuale.
F4. Bețe și pietre
Necesar: un prosopel mic; două bețe și o piatră ( sau o scoică, o nucă, un nasture ) pentru fiecare elev.
Activitate: Descrieți modul în care puteți descrie locul pe un băț prin cuvinte cum ar fi: la jumătatea drumului, mai jos, mai sus, la o treime din drum mai sus, sau mai jos, etc.
Puneți două bețe în fața dvs. Puneți o piatră la o anumită distanță. Cereți copiilor să spună locul exact unde se află. De exemplu: între cele două bețe, în mijloc, la stânga de bețe, în mijlocul sfertului de jos, la dreapta de bețe, deasupra bețelor, etc.
Când toți copiii au înțeles ce au de făcut, acoperiți bățul cu un prosop, a.î. nici un copil să nu poată vedea bețele. Elevii încearcă să ghicească unde este piatră prin punerea de întrebări la care dvs. puteți răspunde doar cu da sau nu. De exemplu: Este între bețe? Este lângă vârful bățului? Etc.
Fiecare elev poate pune pietricica lor lângă bețele pe care le au fiecare, acolo unde cred ei că se află piatra dvs. Pe măsură ce întrebările continuă, poziția pietrelor lor se va schimba. Atunci când cineva este sigur că știe poziția pietrei, poate striga: Stiu unde este!
În acest caz, liderul verifică poziția pietrei elevului. Dacă are dreptate, elevul primește un punct și profesorul ia prosopelul pentru ca toți să observe poziția pietrei.
Elevul care a ghicit poate fi acum liderul jocului. De fiecare dată când elevii așează corect piatra, primesc un punct. Continuă jocul până unul dintre elevi are 10 puncte. Faceți-vă timp pentru felicita elevii câștigători.
G. CUVINTE Pentru cei interesaţi
Abilități exersate: vocabularul pentru comparații, locul în spațiu și timp.
G1 Piatra ta ( vedeți mai sus)
Necesar: o piatră de mărime medie
Activitate:
1. Arătați piatra elevilor. Descrieți-o. Folosiți cuvinte ca : în fața, în spatele, netedă, aspră, scobită, ce culoare are, etc.
2. Descrieți locul unde ați găsit-o și ce moment al zilei a fost. Folosiți cuvinte ca: în fața, în spatele, la ... metri, e ușor de găsit în timpul zilei, e greu de găsit noaptea.
3. Leagă aceste lucruri de ceea ce se întâmplă în prezent în viața elevilor. ( La ce oră se face întuneric acuma? Cât de mare este luna astăzi? Cine a căzut pe o piatră săptămâna trecută? )
4. Întreabă elevii dacă este posibil să mai găsești o piatră exact așa. Nu, pentru că fiecare piatră e diferită.
5. Cere elevilor să găsească o piatră smilară ca mărime. Subliniați faptul că forma poate fi foarte diferită.
6. Cere elevilor să își amintească unde au găsit-o și ce moment al zilei era.
7. De asemenea, cere-le să aducă piatra cu ei data viitoare la școală!
G2 Descrie-ți piatra
Necesar: câteva pietre pentru elevii care nu vor aduce pietre cu ei, o bucată de hârtie pentru fiecare elev pe care este scris numele elevului.
Activitate:
- Asigurați-vă că fiecare elev are o piatră. Cereți elevilor să își închidă ochii și să pipăie piatra. Puneți-le întrebări cum ar fi: este mare, este netedă, este ascuțită, este partea de sus plată?
- Cereți la 2 elevi să își descrie piatra.
- Apoi întrebați: Unde putem găsi pietre? Cereți elevilor să descrie câteva locuri specifice, inclusiv timpul necesar pentru a ajunge acolo. De exemplu: Sunt pietre frumoase în râu, dar avem nevoie de o zi pentru a ajunge acolo) .
- Cereți la alți doi elevi să spună unde și-au găsit pietrele. Apoi întrebați-i: Când aveți timp să căutați pietre? După școală, înainte de cină, când lucrez la câmp. Etc.
- Cereți altor doi elevi să spună în ce moment al zilei au găsit piatra.
- Dați fiecărui elev o bucată de hârtie pe care este scris numele fiecăruia pe care să își pună fiecare piatra. Păstrați-le pentru data viitoare.
G. CUVINTE PENTRU CE
Abilități exersate: focalizarea pe sarcină, discriminarea diferențelor vizuale, comparația.
G3 Mai scund / mai înalt
Necesar: Trei linii de diferite dimensiuni trasate pe o coală de hârtie ( sau pe o tablă, sau pe jos).
Activitate: Alegeţi 3 elevi de înălţimi vizibil diferite. Puneţi-i să stea cu spatele unul la celălalt şi măsuraţi-i. Cine este mai înalt? Discutaţi care este cel mai înalt, cel mijlociu şi cel mai scund. Grupaţi apoi copiii în grupe de câte trei. Daţi-le timp să compare înălţimile.
Arataţi fiecărui grup o coală de hârtie cu trei linii de lungimi diferite. Sunt liniile de pe hîrtie în ordinea crescătoare ( cea mai lungă, mijlocie şi scurtă ) cu elevii?
Unul câte unul, cereţi grupurilor de elevi formate să meargă în faţa clasei într-o anumită ordine. De exemplu, primul grup ar putea avea elevul cel mai înalt primul, apoi pe cel mai scund şi ultimul pe cel mijlociu. Cere clasei să observe dacă grupul s-a aşezat în ordinea corectă.
Trasaţi linii pe tablă sau pe hârtie în această ordine ( înalt-lung, scund, mjlociu). Verificaţi dacă elevii au pus ordinea corectă. Puneţi grupul următor într-o ordine diferită. Clasa verifică dacă sunt în ordinea corectă.
Variantă alternativă: împărţiţi clasa de elevi în grupuri de câte trei. Unul din grupuri se aranjează într-o ordine anumită, fără să spună care este ordinea. Toate celelalte grupuri trebuie să se aranjeze în aceeaşi ordine. Primul grup trebuie să verifice dacă toate celelalte grupuri au procedat corect.
Apoi, un alt grup este primul care alege ordinea în care se aşează şi toate celelalte grupuri trebuie să se aşeze la fel, iar primul grup trebuie să verifice dacă restul grupurilor sunt în ordinea corectă. Continuaţi până toate grupurile au şansa de a fi grupul lider sau până când copii nu mai vor să joace jocul.
G. CUVINTE PENTRU CE
G4. Trei beţe ( comparaţia)
Necesar: crenguţe sau beţe de diverse mărimi
Activitate: arăţati copiilor trei mărimi diferite de beţe.
Discutaţi caracteristicile speciale ale fiecărui băţ. Folosiţi cuvinte cum ar fi lung, scurt, gros, subţire, neted, aspru, numărul crenguţelor de pe el.
Discutaţi tipul de băţ necesar pentru o anume sarcină. Sarcina trebuie să fie cunoscută şi folosită în viaţa de zi cu zi ( de exemplu, un lemn mai mare care trebuie pus pe foc pentru gătit, o creangă mai mare şi mai flexibilă pentru a căra materiale cu ea, o creangă mai subţire pentru a....)
Daţi voie fiecărui copil să spună ce fel de băţ preferă cel mai mult. Cereţi copiilor să aducă la şcoală pentru săptămâna viitoare băţul lui preferat. Folosiţi de asemenea beţele de la activitatea E1, Băţul meu, la fel ca cele din activitatea F5, Beţe şi pietre.
Variantă alternativă: folosiţi alte articole uşor de găsit, cum ar fi linguri de metal, lemn, plastic, flacoane goale, pixuri sau creioane.
G. CUVINTE PENTRU CE
G5. Cât de greu este?
Abilităţi practicate: simţurile, necesare scrierii, gândirea, necesară matematicii.
Necesar: adunaţi aproximativ 15 pietre de diverse mărimi şi greutăţi.
Activitate:
1. Cereţi unui elev să ţină în mână o piatră. Este grea?
2. Daţi-i să ţină o altă piatră mai uşoară sau mai grea. Cereţi-i să descrie diferenţa.
3. Discutaţi ce face o piatră mai grea. Este mai mare!
4. Împărţiţi elevii în grupe de câte 4. Daţi fiecărui grup 4 pietre de greutăţi diferite.
5. Daţi voie fiecărui elev din grup să ţină în mână câte o piatră. Apoi cereţi-le să ascundă mâinile la spate.
6. Daţi fiecăruia o piatră. Daţile voie să se mişte în grup astfel încât să fie aşezaţi de la cel care ţine piatra cea mai uşoară la cel care ţine piatra cea mai grea.
7. Verificaţi ordinea. Copiii care sunt la locul potrivit este salutat cu un mare Bravo!
Variantă alternativă: folosiţi alte obiecte în loc de pietre, cum ar fi cartofii, cărţile de mărimi diferite, flacoane de plastic umplute cu apă în cantităţi diferite, pungi de plastic umplute cu cantităţi diferite de orez, etc.
H. NUMERE ŞI NUMERALE
H1. Simte cât de multe
Abilităţi exersate: simţurile, număratul, recunoaşterea materialelor, munca în echipă.
Necesar: 10 pietre mici ( pot fi folosite şi alte obiecte mici, de exemplu nasturi, dacă sunt diferiţi unii de ceilalţi ), tablă şi cretă.
Activitate: cereţi unui elev să stea în faţa dvs. cu ochii închişi. Puneţi-i nişte pietre în mâna dreaptă şi altele în mâna stângă. Lăsaţi elevul să simtă cât de multe sunt. Cereţi-le să le numere şi să spună numărul cu voce tare. Scrieţi-l pe tablă.
Cereţi elevului să îşi deschidă ochii şi să verifice dacă a spus numărul corect. Apoi examinaţi pietrele cu atenţie şi descrieţi una din ele. De exemplu: o pietricică ascuţită, albă, cu maro în partea de sus. Sau o piatră rotundă, netedă, gri. Sau o piatră găsită în curtea pastorului).
Învăţaţi pe copii să fie precişi în descrierea lor. Apoi faceţi acelaşi joc din nou cu un număr diferit de pietre şi cu elevi diferiţi. Când jocul a fost înţeles de toţi elevii, lăsaţi-i să îl joace în perechi de câte 2. Stimulaţi bucuria copiilor de a număra corect.
H. NUMERE SI NUMERALE
H2. Număraţi sunetele
Abilităţi practicate: număratul, discernerea diferenţelor dintre sunete, senzaţiile, recunoaşterea numeralelor.
Necesar: pietricele mici, nuci sau mărgele, o suprafaţă mai tare pe care să le putem răsturna astfel încât să facă un sunet, tablă şi cretă.
Activitate:
1. Cereţi unui elev să stea în faţa tablei cu ochii închişi sau cu spatele la tablă.
2. Lasaţi să cadă o piatră pe masă aşa încât să facă un sunet distinct.
3. Lasaţi să cadă una câte una.
4. Cereţi elevului să numere pietrele pe măsură ce cad.
5. La urmă, permiteţi-i să simtă pietrele şi să le numere din nou pentru a se asigura că a numărat corect.
6. Cere elevului să le numere din nou.
7. Scrieţi numeralul pe o tablă pe măsură ce elevul numără, aşa încât să se producă o legătură între citirea şi recunoaşterea numeralelor.
H3 şi H4. Activităţi cu zaruri.
H. Numere şi numerale
H. Număratul cu animale
Abilităţi practicate: vocabularul, descrierea materialului şi a formelor, număratul, desenatul- deprinderi motrice fine.
Necesar: pentru fiecare elev: o coală mare de hârtie, împărţită în 10 spaţii, prin împăturire sau prin trasarea de linii, creioane sau pixuri.
Activitate: vorbiţi despre ceva care un animal are doar unul sau una ( o coadă, o gură, un nas). Fiecare elev trebuie să se gândească la un animal. Fiecare copil trebuie să spună ce animal a ales. Discutaţi diversele tipuri de cozi sau guri ale animalelor alese. Folosiţi cuvinte cum ar fi păros, moale, lungă, scurtă, etc. Daţi copiilor colile de hârtie. Cereţi copiilor să deseneze animalul la care s-au gândit în primul spaţiu din cele 10. Felicitaţi copii pentru desenele lor.
Apoi gândiţi-vă la două lucruri de acelaşi fel pe care le are animalul, de exemplu, ochi, urechi, picioarele unei păsări, etc. Repetaţi discuţia de mai sus. Cereţi elevilor să deseneze animalul în spaţiul nr. 2.
Pe măsură ce lecţia continuă, scrieţi pe tablă numeralele, 1, 2, etc.
Trei. Ce animal are trei.. ochi? Niciunul. Desenaţi un animal imaginar cu trei....
Arataţi desenele copiilor celorlaţi. Apreciaţi creativitatea. Distraţi-vă!
Patru (picioare la un câine)
Cinci ( la fel ca trei)
Şase ( picioare la o insectă)
Opt ( picioarele unui paianjăn)
Nouă ( la fel ca 3)
Zece ( desenaţi un animal cu 10 buline pe blană).
Scrieţi numele fiecărui copil pe desen sau daţi-le voie să îşi pună un semn special pe hârtia lor pentru a o identifica.
H. Numere şi numerale
H6. Numere care se potrivesc
Abilităţi practicate: recunoaşterea numeralelor, număratul, concentrarea.
Necesar: pentru fiecare elev, faceţi un set de 10 cartonaşe sau bucăţi de hârtie numerotate de la 1-10, aproximativ 55 pietre ( sau nuci, scoici, mazăre uscată, nasturi, etc...) pentru fiecare elev; desenele din jocul anterior cu 10 animale desenate pe ele.
Activitate: cereţi elevilor să pună numeralul corect pe desenul cu animalul corespunzător. Daţi fiecărui elev o mână plină de semne ( pietre mici, sau boabe de mazăre uscată). Cereţi-le să pună acelaşi număr de pietricele sub sau pe desen şi numeral ( o mazăre pentru desenul 1, 2 boabe pentru desenul 2, etc.).
În timp ce elevii lucrează, plimbaţi-vă printre ei şi încurajaţi-i.
H. Numere şi numerale
H7. Câte degeţele? ( cum să arătăm numărul folosind degetele)
Abilităţi practicate: recunoaşterea materialelor, număratul, coordonarea degetelor.
Necesar: un set de 10 cartonaşe cu numeralele 1-10 scrise pe ele.
Activitate: cereţi fiecăruia să îşi pună mâinile în faţă. Avem 2 mâini cu 10 degete. Puteţi ridica un deget deasupra celorlate? Dar 2? Arătaţi unul dintre cartonaşe cu număr pe ele. Apoi cereţi elevilor să ridice acelaşi număr de degete cât indică numărul de pe cartonaş. Repetaţi activitatea până ce elevii recunosc numerele şi numeralele.